Sunteți de acord cu confiscarea totală a averilor din bani publici furați?

Până acum, în Codul Penal exista următoarea prevedere: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare: d) infracţiunea de spălare a banilor; şi g) constituirea unui grup infracţional organizat.”

Un alt amendament adoptat de forul de specialitate la articolul 112 prevede: “Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) din probele administrate rezultă că bunurile provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).”

În forma actuală, articolul 112 stipulează: “Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).”

Tot în şedinţa de joi, comisia Iordache a adoptat un amendament potrivit căruia persoanele condamnate la mai puţin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiţionat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnaţii care au peste 60 de ani pot fi eliberaţi dacă au efectuat o treime de pedeapsă.

O altă modificare adoptată de forul legislativ de specialitate prevede că în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive.

Pe de altă parte, comisia a amânat modificarea articolului referitor la abuzul în serviciu.

O bunicuţă cum rar întâlnești – Are 85 de ani şi merge 12 km pe jos, ca să le ducă lapte orăşenilor

O bătrână de 85 de ani, care trăieşte într-un sat de lângă municipiul Târgu Jiu, merge pe jos, o dată la două zile, peste 12 kilometri, pentru a le duce lapte de la vaca pe care o are mai multor orăşeni, care-i sunt clienţi fideli de ani de zile.

Elena Calotă este văduvă de mai bine de 15 ani şi are o pensie de urmaş de numai 376 lei. Bătrâna are doi copii şi patru nepoţi, însă aceştia sunt plecaţi la casele lor şi foarte rar trec pe la ea. Pentru a mai câlştiga câţiva bănuţi, bătrâna merge cu lapte la mai mulţi clienţi din municipiul Târgu Jiu. O dată la două zile, tanti Lenuţa pleacă din satul Bucureasa, unde locuieşte, spre Târgu-Jiu. Merge pe jos şase kilometri până la oraş şi alţi şase înapoi. Sticlele cu lapte le pune într-o plasă pe care o agaţă de coarnele unei biciclete fără pedale. Nu ştie să meargă pe bicicletă şi nu ar putea, dar se foloseşte de aceasta pentru a duce mai uşur sticlele cu lapte.

„Merg până la Tudor (n.red. Liceul Tudor din Târgu Jiu) să duc lapte. Merg cu mare greutate, pe lângă o bicicletă care nu are pedale. Nu duc decât 6 – 7 litri de lapte. Pe jos mă duc, nu ştiu să merg pe bicicletă. O dată la două zile mă duc la Târgu Jiu să duc lapte proaspăt abonaţilor. Bicicleta mea nu are pedale, o folosesc să duc greutatea pe ea. Când vin de la Târgu Jiu mă întorc cu pâine multă că am un câine şi nişte pui, că ori boabe ori pâine, tot trebuie să le cumpăr. Mă trezesc la 4 dimineaţa, la 6 plec şi mă întorc pe la 11:00 – 12:00. Plec de dimineaţă ca să nu mă prindă căldura”, ne spune bătrânica. Vinde laptele cu doi lei litrul Tanti Lenuţa ne mărturiseşte că toată viaţa s-a ocupat de creşterea animalelor şi vânzarea produselor de la acestea. Acum, nu prea mai poate, dar nu vrea nici să-şi dezamăgească clienţii.

Duc lapte de la vârsta de 14 ani. Am o singură vacă, dar vreau să o vând că e greu cu ea. Nu prea pot să mă mai descurc. E greu să ştiţi, nu e uşor“, ne povesteşte tanti Lenuţa. Una dintre bătrânele căreia tanti Lenuţa îi duce lapte are tot 85 de ani şi cele două se cunosc de 60 de ani. Duce la oraş şapte litri de lapte şi dă litru cu numai 2 lei. Nu face mulţi bani din vânzarea laptelui. Clienţii sunt mulţumiţi pentru că laptele este foarte bun. Din banii pe care îi primeşte, bătrâna îşi cumpără pâine. „Dumnezeu m-a ajutat“

Bunicuţa are probleme cu circulaţia şi se vaită că o dor picioarele, dar mintea este la fel de ageră ca la tinereţe. „Nu am lucrat. Am pensie de urmaş. Soţul a murit de 15 ani. De atunci sunt singură. Este foarte greu singură. dar nu am ce face. Ce să fac, să mă omor? Doamne fereşte! Eu mă rog mult la Dumnezeu. Să ştiţi că Dumnezeu m-a ajutat, că sunt momente grele şi El m-a ajutat să rezist”, a povestit bătrâna de 85 de ani.

Mircea Dinescu câștigă peste 15.000 euro pe lună – Lista completă a salariilor imense de la TVR

Angajații de la TVR au făcut publice salariile vedetelor care apar pe micile ecrane ale Televiziunii Publice și sunt plătiți din bani publici, iar campionul cu cel mai mare salariu este nimeni altul decât poetul Mircea Dinescu!

După ce a făcut istorie la TVR, în timpul Revoluției din 1989, acum face revoluție printre salariile acordate de Televiziunea Publică. Poetul revoluționar câștigă nu mai puțin de 15.000 de euro în fiecare lună! În plus, acesta își poate promova în mod gratuit și restaurantul!

Contractul se pare că datează de pe vremea lui Stelian Tănase, bunul prieten al poetului Mircea Dinescu și reactualizat de Doinea Gradea, actualul director al TVR.

Emisiunea „Politică şi delicateţuri” îi aduce lui Mircea Dinescu 15 mii de euro pe lună

„Bucătăriile se văd din cer mai bine decât oamenii de seamă” , spune Mircea Dinescu despre emisiunea sa de la TVR 1.

Cei care vor să afle reţetele simple, dar pline de rafinament, ale ospeţelor boiereşti de la începutul de secol XX, dar şi să asculte opinii tranşante despre evenimentele săptămânii sunt invitaţi în fiecare duminică, de la ora 15.30, la emisiunea Politică şi delicateţuri, difuzată de TVR 1”. Așa sună descrierea emisiunii lui Mircea Dinescu, pentru care poetul încasează câte 15 mii de euro pe lună.

Iată cum arată salariile din TVR

Mircea Dinescu – 15.149 de euro încasați

Ion Cristoiu – 9.570 de euro de la TVR

Ionut Cristache, fostul reporter al Antenei 3 care a ajuns realizator al emisiunii Romania 9, încasează de la TVR aproape 8.000 de euro pe luna

Marius Pieleanu – 8.097 de euro

Cristian Gheorghe – 8.774 de euro

Radu Soviani – 5.586 de euro.

Cornel Nistorescu – 2500 euro/luna

Ion M. Ionita (plecat intre timp) – 3000 euro/luna

Daniel Apostol – 2000 euro/luna

Timeea Bereczki – 4000 lei/luna

Miruna Munteanu – 6000 lei/luna de la TVRi

Florin Iaru – 6400 lei pe luna pe TVR2

Liviu Mihaiu are un contract foarte bine întocmit, în interesul său, normal. Dacă nu are mai mult de două ediții pe lună este plătit cu 1.300 de euro pe ediție, dacă are peste trei, se mulțumește cu 1000. Total, 13.100 de euro/sezon.

Deputatut Remus Borza: „Avem o leafă mizeră, nu ne asigură traiul de zi cu zi. Nimeni nu poate trăi cu 1000 de euro!”

Deputatut Remus Borza s-a plâns, în plenul Camerei Deputaților, de venitul pe care îl câștigă la Parlament. ”Avem o leafă mizeră, nu ne asigură traiul de zi cu zi; Nimeni nu poate trăi cu 1000 de euro!”, a spus acesta, precizând că a renunțat în decembrie, când a preluat mandatul, la un salariu de 200 de ori mai mare.

”Suntem tentați să avem abordări puțin populiste și să dăm dovadă de foarte multă ipocrizie în intervențiile publice. Au trecut 27 de ani de când am schimbat o orânduire și un tip de economie. Avem abordări liberale, suntem într-o economie de piață, dar am păstrat reminiscențe bolșevice în comportamnetul, atitudinea și discursul nostru public”, a spus Remus Borza în plenul Camerei Deputaților.

”Care este interesul statului de a avea niște parlamentari, de a avea niște demnitari și chiar funcționari public care să trăiască dintr-o leafă mizeră care nu îi asigură traiul nici de pe o zi pe alta?

De ce să fim noi mai catolici decât Papa? Uitați-vă la francezi, un parlamentar poate să exercite simultan calitatea de parlamentar, cea de membru al Guvernului și cea de primar. Noi nu, avem o problemă care pleacă de la Constituție.

Ar trebui să încurajăm și să dăm posibilitatea parlamentarilor să exercite și meseriile liberale”, a spus deputatul ALDE. Remus Borza a povestit cum, la preluarea mandatului, a trebuit să renunțe la funcția pe care o deținea într-o firmă de reorganizare judiciară de mare succes, și să își vândă părțile sociale.

”În urmă cu o lună de zile, am decis să vând părțile sociale și să mă retrag din fimra de reorganizare judiciară, care a virat peste 3 milioane de euro statului, și are peste 2.600 de salariați.

Din cauza acestei interpretări restrictive, după 20 de ani de activitate prodigioasă, a trebui să renunț la o campanie de care m-am atașat. De ce trebuie să fiu silit să câștig de 200 de ori mai puțin decât în decembrie? Dacă făceam trafic de influență, da, să vină DNA să mă ia. Dar dreptul la muncă este constituțional”, a mai spus el.

Potrivit lui Borza, se dorește ținerea într-o ”formă de iobăgie a parlamentarului, și astfel îl vulnerabilizăm la corupție”. ”Nimeni nu poate să trăiască din mai puțin de 1000 de euro, cât avem noi acum”, a mai declarat Borza, cerând o relaxare a acestor incompatibilități a aleșilor, astfel încât să poată deține și funcții în firme.

Alte articole